Viaţa în Cluj e cât se poate de bună, şi faptul că savurăm partea studenţească a acestei vieţi clujene îi dă un iz de plăcere în plus. Viaţa culturlă este intensă iar o varietate imensă în ceea ce priveşte tipurile de oameni, aşadar găsesc în fiecare zi orice fel de conversaţie şi/sau activitate îmi doresc. Cafenele, restaurantele sunt pe placul meu iar cluburile şi partyulrile deasemenea. Viaţa din facultate e mai greaa puţin, pentru că se predă la un alt nivel decât cel (îndrăznesc să spun rudimentar) cu care era obişnuiţi acasă. Profesorii au cunoştinţe foarte mari şi încearcă să ni le transmiită. Ne consideră oameni copţi chiar dacă nu e chiar aşa încă. Răspund la orice întrebare şi ne îndeamnă la concerte, vernisaje care au menirea de a ne dezvolta ca muzicieni, interpreţi, ca oameni de cultură. Ajungi într-o altă pătură a societăţii când intri pe uşa Conservatorului. Când ieşi să bei o bere e din totul normal, dar când eşti înăuntrul sălilor de curs sau la seminar e altă viaţă. Una bună, cea pentru care am venit la Cluj. Doamne-ajută!

Despre Şcala de toamnă Seri Albastre

Aş putea să povestesc foarte multe lucruri bune despre acele 5 zile benefice. Nu acum şi nu deoadată. De acum încolo vor fi câteva ocazii în care mă voi referi la unele persoane sau experienţe din tabără. Vă doresc o săptămână plăcută alături de această melodie excepţională!

Începe Şcoala de Toamnă “Seri Albastre”!

Conferinţă de presă luni, 14 septembrie, de la ora 16.00, la Centrul de Cultură Arcuş

De la sdt

La Centrul de Cultură Arcuş, din judeţul Covasna, se desfăşoară, între 14 şi 18 septembrie, Şcoala de Toamnă “Seri Albastre”, curs adresat tinerilor artişti, sub îndrumarea academicianului Miltiade Nenoiu, sopranei Felicia Filip şi a lui Cristian Mihăilescu, directorul Operei din Braşov.

Luni, 14 septembrie, începând de la ora 16.00, are loc la Centrul de Cultură Arcuş conferinţa de presă de inaugurare a evenimentului. Şcoala de Toamnă “Seri Albastre” este organizată de Asociaţia de Tineret Ecou, din Sfântu Gheorghe, şi Centrul de Cultură Arcuş, marcând un an de la lansarea programului “Seri Albastre”, care promovează tinerele talente din România. Şcoala de Toamnă „Seri Albastre” are două secţiuni, “Canto” şi “Muzică de cameră”, iar după cele patru zile de cursuri, alături de personalităţile invitate, participanţii la Şcoală vor oferi un spectacol de gală. Toate cheltuielile de participare a celor 18 tineri selectaţi sunt suportate de către organizatori.

Proiectul “Seri Albastre” a fost iniţiat la Sfântu Gheorghe în septembrie 2008, adresându-se, iniţial, tinerilor artişti din judeţ şi atrăgând apoi tineri din ţară. În cadrul proiectului, artişti instrumentali, vocali şi artişti plastici au fost prezentaţi publicului spectator prin intermediul unor recitaluri şi expoziţii realizate lunar, dar şi în mediul online, odată cu crearea site-ului proiectului, www.serialbastre.ro, precum şi a blogurilor personalizate pentru fiecare artist.

Potrivit lui Emil Pantelimon, coordonatorul proiectului omonim, Şcoala de Toamnă “Seri Albastre”de la Arcuş îşi propune să devină o tradiţie, având menirea de a educa spiritul creator al fiecărui cursant, căruia i se oferă ocazia de a lucra cu specialişti.

Este imediat 14 septembrie... Începutul anului şcolar. Va fi prima ocazie în ultimii 12 ani, când voi fi pur şi simplu un privitor. Abia aştept, să văd lumea de care îmi va fi atât de dor, şi inevitabil pe cei care nu-mi vor lipsi. Tot în acea zi începe tabăra de toamnă Seri Albastre la Centrul Cultural Arcus. Va fi o zi specială datorită acestor două evenimente. Am lipsit destul de mult de pe blog fiindcă am fost în vacanţă. Dar nu s-a întâmplat nimic ieşit din comun. Pe 28 încep facultatea şi cred că voi fi mai prezent şi on-line. Aştept ca de obicei comentarii sau sfaturi de la cei care consideră ca merită osteneala :)

Gypsy Tom & Jerry

Verde pentru cultură! Eu voi fi aici!

Miercuri, 5 august 2009, Asociaţia de tineret Ecou, în parteneriat cu Centrul de Cultură Arcuş, dau startul campaniei Verde pentru Cultură, care are ca scop îmbunătăţirea imaginii Centrului de Cultură Arcuş şi atragerea câtor mai mulţi vizitatori în parcul castelului.

Voluntarii şi artştii Seri Albastre, alături de angajaţii Centrului de Cultură Arcuş adresează pe această cale o invitaţie publică tuturor oamenilor ataşaţi în oricefel de cultură, să participe activ în cadrul acestei campanii. Practic, cei care vor lua parte la program vor ajuta la reabilitarea spaţiului verde, şi nu numai, al grădinii castelului, contribuind astfel la “Schimbarea la faţă” a Centrului de Cultură Arcuş.
Cei care cred că pot ajuta în oricefel sunt aşteptaţi miercuri, ora 9, în faţa Bibliotecii Judeţene “Bod Peter”. Informaţii suplimentare la telefon 0729 499 830.

Für Alice

Să vezi frumos şi în urât...

Te-am văzut
Te-am plăcut.
Te văd acum
Te iubesc.
Dar între timp te-am urât.
Iubeam faptul că te uram,
Acum urăsc faptu că te iubesc.
Eşti refrenul poveştilor mele de iubire.
Trăiesc clişee interioare care dor,
Nu dorm şi am ajuns să nu mă bucur decât de tine.
O bucurie idilică şi pierdută ca un amurg bacovian
Din cauza ta.
Te văd
Te plac
Te iubesc.
Esti laitmotivul vieţii mele.

Ain't no sunshine

Da... E greu când omul trebuie să renunţe la ceva... Dar când trebuie să renunţe la cineva e chiar imposibil oarecum. Rog pe toată lumea să perceapă melodia asta cât mai subiectiv, căci este simplă dar mult prea adâncă... prea tare...

Am citit undeva că un artist când nu e trist nu crează... Păi parcă aş risca să iau o pauză... poate mai târziu va veni şi vremea mea. Doamne-ajută!!!

Hm...

Din nou am fost absent... S-au întâmplat multe între timp... Dar cred că cel mai bun lucru este că am luat bacul, cu 9,45. Mai am un hop, şi anume admiterea, după care mă apuc de treabă cred... Voi încerca să îmi intru înapoi în mână cu blogul, dar cred că după admitere. Până atunci voi mai avea zile lipsă. O săptămână frumoasă tuturor!!!
P.S. acum mă simt(gândindu-mă la profesori şi la şcoală, dar mai ales la colegi, colege...) cam aşa:

Pffffff......

Vă rog să îmi scuzaţi îndelungata absenţă, dar nu am reuşit să rezist (aşa cum mi-aş fi dorit) stresului cauzat de bac... Mai am două probe, dar ce-a fost mai greu a trecut. A fost chiar mult de învăţat pe ultima sută de metri, şi am neglijat cam tot ce era primordial până acum. Dar am revenit, şi îmi rog cititorii să scrie comment-uri cu curaj, ca să comunicăm în acest fel, şi dacă eventual ar fi întrebări, eu răspund cu cea mai mare plăcere. Poate pot şi eu să contribui astfel la bunăstarea oamenilor :)

Piesa asta este ca şi simfonia a IX-a de Beethoven... emblematică şi trebuie să fie prezentă în viaţa fiecărui om la un anumit monent dat. Audiţie şi eventual nostalgiere plăcută!!!
Aştept cu nerăbdare comment-uri şi bune şi rele :)

E de rău...

În noaptea asta, a trebuit să sun de trei ori la salvare să vină cumva... Un tânăr în vârstă de 17 ani s-a lovit la cap urât de tot. Eu am vrut să-l ajut, şi în timp ce îi amelioram hemoragia am sunat la 112. Am aşteptat 10 minute, timp în care fără circulaţie pe timpul nopţii salvarea face turul oraşului de 4 ori. Nimic. Am sunat din nou, şi operatoarea a spus că salvarea e pe drum. După încă 5 minute, băiatul se simţea chiar foarte rău şi pierdea sânge, iar la al treilea apel au venit cumva, fără grabă... E supărător...

R.I.P. Michael Jackson

Pe vremea când eu încă nu eram (nici măcar în calcul) acest om a avut oarecum lumea la picioare. Adevărul este că, aşa urmărind înregistrările vechi, chiar radiază şi inspiră un aer de petrecere şi poftă de viaţă publicului său. Eu am ales această mică părticică din palvaresul artistului căci este una din preferatele mele. Să-i fie ţarâna uşoară!

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină -
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

(1919)

Bravo Józsi!!!

Un artist, în momentul în care coboară de pe scenă devine un om normal, un aşa-zis civil. Cel puţin aşa ar fi corect. Dar atunci când încă este acolo, în lumina reflectoarelor trebuie să strălucească! Iată un exemplu al acestei străluciri, cu o melodie superbă :) bravo Józsi!!!

Să râdem puţin!

...

Azi am poftă de Bucureşti. Din păcate nu pot merge acum în capitală căci am bacul pe cap, dar mă amăgesc un pic cu melodii şi imagini ca acestea... Vă doresc o zi frumoasă şi celor care dau bacul azi numai succese!

Bacalaureat!

Mâine incepem bacu'. Succese tuturor care trebuie să treceţi prin asta! Vă ţin pumnii, şi implicit îmi ţin şi mie pumnii :)! În momente din acestea "critice" omului îi place să aibă pe cineva alături de el, ca şi pilon de susţinere. Ei bine, pornind de la această idee, ascultaţi piesa asta faină :), în varinata internaţională, interpretată de "artişti ai străzii", foarte buni. Este o muzică sinceră... Audiţie plăcută!!! Şi încă odată succes!!!!!!!!!!!!!!

Ceva frumos pentru duminică!

Ce înseamnă pasiunea pentru unii... Foarte frumos! Ce să mai, e artă :) Fără motoare, pur şi simplu exerciţiu şi un simţ extraordinar al coordonării. De-a dreptul frumos :)

Profesionişti în ale umorului muzical!

"Ţie nu-ţi place de mine. Îţi place că spun mereu NU!"

"Ţie nu-ţi place de mine. Îţi place că spun mereu NU!"
Frumos... foarte frumos, şi o spun la modul cel mai serios. Pasiunea asta pentru o stare de fapt şi de drept este una din preferatele mele. Melodia de la ţambal merge perfect la atmosfera exclamaţiei de mai sus. Mai târziu voi posta şi ceva parte muzicală referitoare la o nouă atmosferă.
"Ţie nu-ţi place de mine. Îţi place că spun mereu NU!"
Senzaţional, dar de contrazis în multe cazuri. Însă în acelea în care este valabilă, este ca şi o maximă.
E o treabă să-ţi placă cineva la exterior şi eventual să vezi ceva în privirea acesteia, dar să stai de vorbă, şi să realizezi că e şi mai şi... Un flirt simpatic poate lăsa urme mai durabile şi poate mai valoroase pe viitor decât o aventură cu un gust amar în dimineaţa următoare...
"Ţie nu-ţi place de mine. Îţi place că spun mereu NU!"
Îmi place să vorbesc, să scriu, să cânt despre dragoste, iubire, pasiune, idilă şi cam tot ce ţine de emoţia fizică şi psihică dintre doi oameni, două persoane... E ceva fără de care nu ar fi artă. Fără sentimentul de decepţie, plăcere şi aşa mai departe nu ar avea lumea ce să simtă cu adevărat şi am fi roboţi, roboţei şi roboţele...
"Ţie nu-ţi place de mine. Îţi place că spun mereu NU!"
Te înşeli amarnic draga mea :)

Magie la ţambal!!!

Doar 5 minute şi 14 secunde de dezmierdare. Este incredibil ce face omul ăsta la instrumentul său. Super!!!

Un artist, ca să poată transmite o cantitate cât de cât substanţială de emoţie publicului său, trebuie să aibă de unde da. Indiferent de domeniul artei în care se manifestă cineva, dacă o face din plăcere şi o simte cu adevărat, nu o învaţă doar, ci o trăieşte, atunci persoana respectivă trebuie să-şi hrănească latura artistică permanent. Talentul şi munca nu sunt de ajuns pentru a fi un om al artei puternic. A cânta impecabil sau a desena imaculat încă nu înseamnă perfecţiunea (care de altfel este relativă şi nu trebuie să reprezinte o prioritate în toate cazurile). Există unele instituţii, spre exemplu facultăţi de regie teatrală sau de cinema, care impun limite de vârstă la admitere, tocmai pentru a lucra cu oameni "trecuţi prin viaţă" puţin. Nu poţi fi reprezentant al "artelor frumoase" fără o cultură substanţială. Un artist să nu se sfiască în faţa unor oportunităţi de experimentare şi prin genuri diferite celui preferat, pentru a avea o percepţie cât mai largă asupra posibilităţilor cu care lucrează. Să vadă expoziţii, nu doar de tablouri clasice, ci şi de creativitate underground; de asemenea concertele ar trebui să fie frecvente în viaţa unui om ce trebuie să inspire stări şi atmosfere celor ce-i apreciază munca. Şi odată trecuţi peste o etapă din viaţa, copilărie de exemplu, să se întoarcă puţin în timp şi să analizeze cursul vieţii lor de până atunci. Noi, cei cu un har de la Dumnezeiesc avem o datorie, o misiune, şi trebuie să o ducem la bun sfârşit cu o rată de succes cât mai ridicată! Spor la inspiraţie!

Joi? atunci Seri Albastre!

Avant de mourir

Gheorghe Bulancea... maestrul. Nu este nevoie de cuvinte. Păcat că nu am informaţii despre acompaniament, deoarece merită tot atâţia lauri. Parcă aşa nu se mai teme omul chiar atât de tare de păşirea în cealaltă lume...

Se poate şi aşa!

Ca o paranteză, banchetul a fost foarte reuşit. M-am simţit foarte bine. Dar referitor la postare, tot respectul pentru cel sau cei care au avut ideea, iniţiativa şi răbdarea să facă posibilă o asemenea abordare a muzicii. Mi se pare ceva senzaţional. Bravo!!! Să începem săptămâna cu puţin umor!

Banchet

Ne pregătim de banchet. Aşa că, pentru a intra în atmosfera de petrecere am ales acest episod de aur. Este extraordinar! Şi oricum e duminică, deci puţină destindere cu o animaţie de clasă îmbinată cu muzică de aceeaşi calitate mi se pare bine meritată de toată lumea. O zi frumoasă!

Bagă Doamne luna!

Ultimul clopoţel...

Nu vreau să spun aceleaşi lucruri care s-au mai auzit de 1ooo de ori înainte, cum ar fi "nu e un sfârşit ci un început". Ei nu! Bineînţeles că este un sfârşit oarecum. S-a încheiat perioada liceană, una frumoasă şi plină de tot soiul de amintiri. Şi eu consider Conservatorul ca pe o continuare, o perfecţionare a cunoştinţelor adunate până la acest moment. Festivitatea începe la ora 10 la Liceul de Artă "Plugor Sándor". Toţi cei interesaţi sunt bine veniţi!

Mai mult şi mai puţin decât iubire...

Muzica este un miracol. Şi faptul că unii ştiu să aducă puţină lumină în viaţa de zi cu zi în acest fel mă face să fiu cât de fericit pot în circumstanţele date. Pe lângă această delicatesă muzicală vă trimit şi o fotografie reuşită, din Riga. Piesa asta, în varinta asta, este semnul meu de mulţumire şi nu numai, pentru cea care a apăsat butonul pe aparatul de fotografiat...

Duet.

Cred că nu-i nevoie să vorbesc despre muzica lui Johann Sebastian Bach, pentru că este evident cât de genială şi incredibilă este aceasta, mai ales pentru faptul că în epoca respectivă încă muzica nu era chiar atât de complexă, motiv pentru care Bach nici nu a fost apreciat pe cât ar fi meritat să fie. Bach a fost readus pe scenă de Felix Mendelssohn Bartholdy prin "Pasiunea după Matei". Dublul de Bach este o piesă specială pentru faptul că cele două viori trebuie să sune ca una singură. Pe Ana Costache am cunoscut-o în clasa a V-a, şi pot să spun că încă de pe atuncea ne înţelegem din ce în ce mai bine. Are calităţile necesare pentru seriozitatea şi gravitatea muzicii lui Bach, şi este o persoană cu care se poate lucra; mai pe româneşte: nu are fiţe, mofturi şi nu este pisăloagă. A fost şi va fi mereu o prietenă pe care mă pot baza şi o persoană a muzicii, fapt pentru care am tot respectul. Audiţie plăcută!

Nunta-n cer, Mircea Eliade

"Am uitat de mult gustul atâtor trupuri pe care le-am cunoscut. Asta se întâmplă aproape tuturor bărbaţilor: să n-aiba amintiri calde, să nu mai păstreze nimic din toată magia aceea a dragostei fizice. Cred că femeile uită mai greu; trupurile lor păstrează îndelung prezenţa bărbatului pe care l-au iubit sau cunoscut cândva. Dar se întâmplă în viaţa oricărui bărbat un miracol de câteva clipe: întâlnirea unei priviri, o sărutare, o atingere care nu se aseamană cu nimic din tot ceea ce a fost pâna atunci."

Buxtehude

Dietrich Buxtehude, mai învârstă cu 9 ani decât Bach, a fost, la vremea aceea un organist foarte apreciat. Mi se pare evident motivul. Această lucrare seamănă cu tocata in re minor a lui Bach. Este foarte puernică, foarte expresivă, dacă omul îşi poate crea o stare profundă, în care să se lase purtat de gravitatea acestui instrument angelic dar şi demonic în acelaşi timp. Audiţie plăcută şi sper să transmită şi celor care au timp de melodia asta ceea ce îmi oferă şi mie: fiori şi o senzaţie de forţă pe care muzica o are asupra noastră.

Muzică!!!

Cu toate că iniţial vroiam să pun ceva clasic azi, nu am rezistat la tentaţia acestui fragment nostalgic din copilăria mea. Ţin minte cum mic copil fiind abia aşteptam acest episod rar, chiar foarte rar; iar acum, în şfârşit având posiibilitatea de a profita de el, îl postez cu mare plăcere, ca toţi cei interesaţi să se bucure de un juvaer al animaţiei mondiale.

Summer Time

O melodie foarte cunoscută şi foarte prelucrată de mai toţi interpreţii mari ai jazz-ului. Pentru mine personal, varianta asta, în stilul ăsta "smooth jazz" îmi este foarte de dragă. Ştiu că ar trebui să fiu poate mai agitat acum, stând în faţa bacului şi a admiterii, dar dat fiind faptul că e zi liberă şi sărbătoare, vreau să ne bucurăm de gravitatea plăcută a verii care are să urmeze. Aidiţie liniştită!!!

Dansul Anitrei

Ea îl aşteaptă. El nu vine. Ea dansează singură un vals al nebuniei, parcă schizofrenică. O melodie extrem de expresivă. Creaţia lui Edvard Grieg.

Gershwin

Această melodie poate fi găsită în variante mai curente şi mai bine lucrate ca şi calitate sonoră, însă această ediţie, în care cantă şi însăşi compozitorul este poate aceea pe care o putem numi perfectă. Această muzică ne prezintă atmosfera vieţii oraşului mare. Este compilaţia dintre clasic şi jazz, care cred că este calea de mijloc a secolului acesta. O capodoperă potrivită pentru o aromă de viaţă urbană cu bune şi rele. Audiţie plăcută!

Paganini

Piesa ar fi ceva de genul "Mă grăbesc rău de tot!" dar defapt este o prezentare liniştită a geniului paganinian. Este o piesă relativ calmă şi nu chiar distrugătoare pe plan sentimental. Este o melodie înviorătoare nu un tondichtung straussian care să provoace îngândurări. Michael Rabin a fosdt un interpret unic!!!

Poze de la concertul de adio!

Concertul de adio a fost un succes total pentru toţi. A fost frumos şi plăcut să ne luăm rămas bun de la orchestra în care am cântat şapte ani, şi de la profesorii care ne-au văzut crescând timp de diosprezece ani.

Hip-Hop violin

Vedeţi... vioara îşi găseşte locul mai peste tot, fără prea multe probleme. Mie personal mi se pare senzaţional cum băiţii ăştia lucrează la asemenea muzică, şi nu stau pe la colţ de stradă propagând cel mai nou drog de pe piaţă. Prin cocktail-ul ăsta de jazz, hip-hop, funky, pot crea o atmosferă "super-tare" la orice party. Mi s-a părut păcat să nu îi prezint celor care eventual încă nu i-au auzit. Un zece cu steluţă pentru creativitate, ambiţie şi gusturi rafinate într-un gen underground.

Concert de adio!

Îe data de 3 iunie 2009,la ora 17 orchestra Serenada va susţine un concert de adio, prin care îşi ia rămas bun de la elevii din anul terminal. Concertul va avea loc la Biserica Evanghelică de pe strada Fânului. În program vor fi piese de Beethoven, Saint-Saens, Sarasate, Bach, ş.a. Vă aşteptăm cu drag la ultimul concert al nostru în această formă sub bagheta domnului profesor Sebestyén Lajos.

The ride of the Valkyries

O piesă care inspiră forţă. O forţă cu ajutorul căreia să avem o săptămână cât mai bună, cât mai constructivă.

Seri Albastre pe TVR Cultural!!!

Plouă.

Plouă de 12 ore fără oprire... Nu fac mofturi, dar parcă nu aduce stare de bine vremea asta... Se apropie o perioadă grea, plină de stres; bacalaureat, admitere. Parcă aş mai vrea o vacanţă înainte de toate astea, să mă pregătesc măcar sufleteşte, că de învăţat... Sper la o săptămână mai luminoasă, cu melodii mai înviorătoare, dar deocamdată tot la starea asta tristă rămânem. A fost o săptămână bună, dar obositoare.

Sumbru...

Cu puţin timp în urmă am aflat că bunul meu prieten, Bocsárdi Magor, pe vioara căruia am cântat în Seara Albastră din 22 aprilie, suferă de o boală cronică la colon... Este mai tânăr decât mine cu o lună... Vestea m-a făcut să simt un vârtej de furie, deznădejde, durere, compasiune şi să-mi amintesc de multe clipe frumoase, de multe cântări pe care le-am trăit împreună. Geniul lui Chpoin şi al lui Horowitz oglindesc starea mea şi a tuturor prietenilor lui Magor, care suntem profund mişcaţi de boala nemeritată a acestuia...

Puţină pasiune...

Melodia vorbeşte de la sine. Piesa aceasta înglobează atmosferele săptămânii trecute, tocmai bună pentru ziua de vineri. Audiţie plăcută vă doresc!

Seri Albastre!!!

Despre Seara Albastră vom scrie după ziua de mâine :) dar sunt convins că va fi la fel de memorabilă ca şi cele de până acum! Concertul va avea loc după-amiază; până atunci, propun spre audiţie o nestemată a muzicii clasice, care de asemenea rămâne în izul melancolic al acestei serii de piese din săptămâna asta. Este vorba de "Vocalise" de Rachmaninoff.

Minunatul sunet al violoncelului

Săptămâna asta poate rămânem la piesele mai cunoscute. Dar va trebui să ne direcţionăm urechile şi la o muzică ceva mai ascunsă, mar grea poate de ascultat. Dar până atunci, să aveţi o zi splendidă!

Marţi

Într-o societate în care domină setea de înavuţire şi propagare a lucrurilor lipsite de gust sau cultură e greu ca noi, artiştii, să rămânem întregi, darămite puri. Ca un răspuns şi ca o încurajare a tuturor oamenilor spre o mai bună percepere a principiilor lipsite de partea materială a vieţii, vă rog, delectaţi-vă pentru câteva clipe, cu o muzică reprezentativă recunoştinţei noastre pentru însăşi viaţa pe care o avem, cu tot ce e bun şi rău!

Am ales această variantă intenţionat, ca nu interpretul, ci muzica să fie apreciată!

Ne aflăm iarăşi în pragul unei noi săptămâni. Cea care a trecut a fost una tare boemă şi încărcată, poate ar fi timpul să potolim focul puţin, până nu ne ardem prea tare... Propun pentru ziua de luni, o melodie mai nostalgică, mai îngândurată, deoarece dacă nici iarba nu creşte, măcar sufletul să fie alintat puţin.

Două zile bune!

Imediat am 48 de ore decând nu am dormit. Poate din această cauză îmi amintesc de ziua petrecută ieri la Bucureşti ca de un vis. Nu din cauza fantasticului sau a unor imagini ireale, ci datorită duratei scurte dar foarte plină de trăiri care nu fac decât să-mi hrănească latura artistică.
Gala Societăţii Civile, susţinută la Ateneul Român, mi-a deschis gândirea pe un plan mult mai extins, mult mai tolerant, şi am realizat cât de multe se pot face cu resurse puţine, din moment ce există oameni ambiţioşi şi binevoitori.
Noaptea a fost de asemenea ceva memorabil. Ea a început cu un tur al Bucureştiului vechi, ghid fiind Emil Pantelimon. Mai apoi, lucrurile au mers din ce în ce mai bine, iar împreună cu Mădălin Guruianu am pornit spre casă la 05:50 cu trenul. În mod surprinzător eram plin de energie, şi am şi susţinut două concerte în Sfântu Gheorghe, unul de la 10 şi celălalt de la 12.
Aşadar concluzia acestor două zile şi două nopţi albe este una foarte pozitivă!

String Quartet de Bruno Vlahek

Această piesă energică este compusă de un tânăr pianist multiplu premiant la diverse concursuri internaţionale. În vârstă de doar 23 de ani, Bruno Vlahek a reuşit să pună pe hârtie anumite atmosfere pe care le putem trăi în prezentul încărcat şi în societatea grăbită în care trăim. Motivele muzicale agresive urmate de subito pianouri calme, calde, catifelate şi primitoare oglindesc exact tipul uman coleric al secolului XXI.

Toate cele bune

Muzica este de mullt timp folosită ca o metodă de terapie. Eu vreau doar, ca cei ce vizionează blogul meu, să-şi înceapă săptămâna într-un mod cât mai plăcut. Ivry Gitlis a fost elevul lui George Enescu, şi prin această melodie accesibilă dar totuşi plină de provocări tehnice, ne demonstrează adevărata valoare a interpretării acestui gen de muzică. Vă doresc audiţie plăcută! http://www.youtube.com/watch?v=FzYqRglx5dA

Cu cât înveţi mai multe, realizezi cât de puţin ştii... Compar esenţa acestei zicale cu escaladarea unui munte oarecum; cu cât ajungi la o altitudine mai mare cu atât vezi mai multe, orizontul se îndepărtează, dar direct proporţional şi vizibilitatea detaliilor fine scade... Toţi artiştii, în punctul de trecere dintre adolescenţă şi adultitate vor să schimbe lumea, să-şi exprime conceptele revoluţionare, să se opună regimului, indiferent de natura acestuia. Şi eu mă număr printre aceştia, doar că sunt poate mai conştient de greutatea atingerii unui asemenea rezultat. E târziu şi sunt obosit... am avut o zi grea din toate punctele de vedere, dar am mai urcat câţiva metri pe stânca mea, şi văd ceva mai departe, aşa că a meritat să mă trezesc devreme şi să mă culc târziu!

Strike Quartet, o gustare muzicală!

Homenaje a Chopin este o melodie cu o punternică notă erotică. Un mesaj muzical scurt şi concis, care ne aminteşte de frumuseţea trăirilor pasionale dintre doi oameni ce se iubesc pentru o oarecare durată de timp. Este o plăcere să interpretăm asemenea mici capodopere atât pentru publicul meloman cât şi pentru noi înşine. Vă ofer aşadar melodia despre care vă povesteam...

Hora staccato

Intro la Seri Albastre de Aprilie

Poze din 22...

Concertul din 22

"Perfecţiunea - care pasionează atâţia oameni - nu mă interesează. Ceea ce contează în artă este să vibrezi tu însuţi şi să faci pe alţii să vibreze."
George Enescu

Festivalul de colinde Adolescent

A fost o încurajare a culturii, o serbare a valorilor care ne leagă de anotimpul alb. A fost un eveniment la care au participat formaţii foarte bune şi interpreţi de valoare!

Seri Albastre de Aprilie

Fazakas Csaba vă aşteaptă miercuri, 22 aprilie, de la ora 18,

la Biblioteca Judeţeană Bod Peter, să asistaţi
la spectacolul Seri Albastre de Aprilie!

Csardas de Vittorio Monti