Für Alice

Să vezi frumos şi în urât...

Te-am văzut
Te-am plăcut.
Te văd acum
Te iubesc.
Dar între timp te-am urât.
Iubeam faptul că te uram,
Acum urăsc faptu că te iubesc.
Eşti refrenul poveştilor mele de iubire.
Trăiesc clişee interioare care dor,
Nu dorm şi am ajuns să nu mă bucur decât de tine.
O bucurie idilică şi pierdută ca un amurg bacovian
Din cauza ta.
Te văd
Te plac
Te iubesc.
Esti laitmotivul vieţii mele.

Ain't no sunshine

Da... E greu când omul trebuie să renunţe la ceva... Dar când trebuie să renunţe la cineva e chiar imposibil oarecum. Rog pe toată lumea să perceapă melodia asta cât mai subiectiv, căci este simplă dar mult prea adâncă... prea tare...

Am citit undeva că un artist când nu e trist nu crează... Păi parcă aş risca să iau o pauză... poate mai târziu va veni şi vremea mea. Doamne-ajută!!!

Hm...

Din nou am fost absent... S-au întâmplat multe între timp... Dar cred că cel mai bun lucru este că am luat bacul, cu 9,45. Mai am un hop, şi anume admiterea, după care mă apuc de treabă cred... Voi încerca să îmi intru înapoi în mână cu blogul, dar cred că după admitere. Până atunci voi mai avea zile lipsă. O săptămână frumoasă tuturor!!!
P.S. acum mă simt(gândindu-mă la profesori şi la şcoală, dar mai ales la colegi, colege...) cam aşa:

Pffffff......

Vă rog să îmi scuzaţi îndelungata absenţă, dar nu am reuşit să rezist (aşa cum mi-aş fi dorit) stresului cauzat de bac... Mai am două probe, dar ce-a fost mai greu a trecut. A fost chiar mult de învăţat pe ultima sută de metri, şi am neglijat cam tot ce era primordial până acum. Dar am revenit, şi îmi rog cititorii să scrie comment-uri cu curaj, ca să comunicăm în acest fel, şi dacă eventual ar fi întrebări, eu răspund cu cea mai mare plăcere. Poate pot şi eu să contribui astfel la bunăstarea oamenilor :)

Piesa asta este ca şi simfonia a IX-a de Beethoven... emblematică şi trebuie să fie prezentă în viaţa fiecărui om la un anumit monent dat. Audiţie şi eventual nostalgiere plăcută!!!
Aştept cu nerăbdare comment-uri şi bune şi rele :)

E de rău...

În noaptea asta, a trebuit să sun de trei ori la salvare să vină cumva... Un tânăr în vârstă de 17 ani s-a lovit la cap urât de tot. Eu am vrut să-l ajut, şi în timp ce îi amelioram hemoragia am sunat la 112. Am aşteptat 10 minute, timp în care fără circulaţie pe timpul nopţii salvarea face turul oraşului de 4 ori. Nimic. Am sunat din nou, şi operatoarea a spus că salvarea e pe drum. După încă 5 minute, băiatul se simţea chiar foarte rău şi pierdea sânge, iar la al treilea apel au venit cumva, fără grabă... E supărător...