joi, 21 mai 2009

Două zile bune!

Imediat am 48 de ore decând nu am dormit. Poate din această cauză îmi amintesc de ziua petrecută ieri la Bucureşti ca de un vis. Nu din cauza fantasticului sau a unor imagini ireale, ci datorită duratei scurte dar foarte plină de trăiri care nu fac decât să-mi hrănească latura artistică.
Gala Societăţii Civile, susţinută la Ateneul Român, mi-a deschis gândirea pe un plan mult mai extins, mult mai tolerant, şi am realizat cât de multe se pot face cu resurse puţine, din moment ce există oameni ambiţioşi şi binevoitori.
Noaptea a fost de asemenea ceva memorabil. Ea a început cu un tur al Bucureştiului vechi, ghid fiind Emil Pantelimon. Mai apoi, lucrurile au mers din ce în ce mai bine, iar împreună cu Mădălin Guruianu am pornit spre casă la 05:50 cu trenul. În mod surprinzător eram plin de energie, şi am şi susţinut două concerte în Sfântu Gheorghe, unul de la 10 şi celălalt de la 12.
Aşadar concluzia acestor două zile şi două nopţi albe este una foarte pozitivă!

marți, 19 mai 2009

String Quartet de Bruno Vlahek



Această piesă energică este compusă de un tânăr pianist multiplu premiant la diverse concursuri internaţionale. În vârstă de doar 23 de ani, Bruno Vlahek a reuşit să pună pe hârtie anumite atmosfere pe care le putem trăi în prezentul încărcat şi în societatea grăbită în care trăim. Motivele muzicale agresive urmate de subito pianouri calme, calde, catifelate şi primitoare oglindesc exact tipul uman coleric al secolului XXI.

duminică, 17 mai 2009

Toate cele bune


Muzica este de mullt timp folosită ca o metodă de terapie. Eu vreau doar, ca cei ce vizionează blogul meu, să-şi înceapă săptămâna într-un mod cât mai plăcut. Ivry Gitlis a fost elevul lui George Enescu, şi prin această melodie accesibilă dar totuşi plină de provocări tehnice, ne demonstrează adevărata valoare a interpretării acestui gen de muzică. Vă doresc audiţie plăcută! http://www.youtube.com/watch?v=FzYqRglx5dA

sâmbătă, 16 mai 2009

Cu cât înveţi mai multe, realizezi cât de puţin ştii... Compar esenţa acestei zicale cu escaladarea unui munte oarecum; cu cât ajungi la o altitudine mai mare cu atât vezi mai multe, orizontul se îndepărtează, dar direct proporţional şi vizibilitatea detaliilor fine scade... Toţi artiştii, în punctul de trecere dintre adolescenţă şi adultitate vor să schimbe lumea, să-şi exprime conceptele revoluţionare, să se opună regimului, indiferent de natura acestuia. Şi eu mă număr printre aceştia, doar că sunt poate mai conştient de greutatea atingerii unui asemenea rezultat. E târziu şi sunt obosit... am avut o zi grea din toate punctele de vedere, dar am mai urcat câţiva metri pe stânca mea, şi văd ceva mai departe, aşa că a meritat să mă trezesc devreme şi să mă culc târziu!

marți, 12 mai 2009

Strike Quartet, o gustare muzicală!

Homenaje a Chopin este o melodie cu o punternică notă erotică. Un mesaj muzical scurt şi concis, care ne aminteşte de frumuseţea trăirilor pasionale dintre doi oameni ce se iubesc pentru o oarecare durată de timp. Este o plăcere să interpretăm asemenea mici capodopere atât pentru publicul meloman cât şi pentru noi înşine. Vă ofer aşadar melodia despre care vă povesteam...